Adrian Suciu: trimisul lui Dumnezeu sau un vizionar?

Înspre țările calde

Am dat buzna în casă cu o poftă grozavă de sex.
Și m-am repezit către pat.Și te-am văzut, în pat,
pe tine, sora mea neștiută, zâmbind amintirilor.
Te-am învelit stângaci, te-am sărutat pe frunte
și am căzut în genunchi mulțumind pentru
sărutul pe frunte.

Am vrut să ucid și am dat buzna în casă.
Te-am găsit pe tine, fiul meu neștiut, plângând
sub duș.Am șters trupul tău și lacrimile tale
primăvăratice cu flori de salcâm
și am căzut în genunchi mulțumind pentru
cuțitul rămas pâinii.

Îmi era dor să mint și am dat buzna în casă.
Te-am găsit pe tine, mamă înviată, ștergând
praful de pe diplomele mele de copil cuminte
și am căzut în genunchi mulțumind pentru
cârpa de șters praful.

Toți suntem datori cu o călătorie
înspre țările calde și vom ști când e vremea
să mergem.

Adrian Suciu, Profetul popular, Ed.Tracus Arte, București, 2015.

Adrian Suciu este așa cum puteți crede după titlul acestui volum împărțit în cinci părți: Suciu, Profetul popular, Vulturii tandri, Să bei singur și Fiul văduvei, trimisul lui Dumnezeu pe pământ, ales să perceapă cuvântul divin și să primească viziuni pe care le va interpreta sau poate fi un vizionar ale cărui presupuneri sunt susceptibile de a se împlini sau care deja s-au împlinit. ,,Sunt desăvârșit și complet nevinovat pentru asta,, se scuză poetul lăsând desăvârșirea pe seama divinității. 

Tind să cred că i se potrivește partea a doua a definiției, deoarece el s-a născut sub semnul focului, în zodia Săgetătorului, iar Nostradamus a fost Săgetător.

 ,,Numai Dumnezeu știe să scrie/ și a scris o singură dată,, atunci când ,,În visul femeii, Dumnezeu însuși se teme să facă lumină,, pentru că ,,Trebuie să ai mâna bună la singurătate/ ca să poți locui inima ta,,. 

Asemeni Centaurului, jumătate om, jumătate animal, aspirațiile eliberate ale sufletului poetului tind spre infinit. Partea de cal a Centaurului reprezintă latura materială a omului ce nu poate să se detașeze total de animalitate, fiind pe rând, ,,îmblânzitor de păsări,,, cel care a ,,înfiat un câine,,, apoi a dormit ,,somnul mieilor,, și atât au așteptat ,,vulturii tandri,, ca să roiască în jurul lui. 
Partea de om a Centaurului corespunde aspirațiilor spirituale, iar săgeata arcașului, ideograma semnului zodiacal, marchează gândurile elevate acționând pozitiv către un scop de evoluție spirituală:,,Am făcut lumea cu un pix de un leu. Am scris și-am îndurat. Eu sunt cel ce nu sunt,,. Zilele noastre, ale muritorilor, se vor îmbunătăți cu Profetul popular, acest volum de versuri, care nu poate lipsi în ruptul capului din bibliotecile noastre!

Caransebeșenii au fost condamnați la poezie vie

 Foto Liana Toma

Sub genericul „Poezia vie”, sâmbătă, 20 februarie, municipiul Caransebeş a găzduit în Aula 1 Decembrie 1918 a Primăriei, o amplă manifestare culturală, la care au participat mai multe grupuri literare din țară. Atunci i-am condamnat pe toți la poezie!- ar fi putut spune cineva din afară numărând șaisprezece bărbați, dintre care doispreze poeți, așezați la întinsă masă a literaturii.

  Cornel Ungureanu a fost invitatul de onoare la această sărbătoare a poeziei vii,  preşedintele Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România a învăţat, în tinereţe, la Liceul „Traian Doda” din Caransebeș.

 Foto Liana Toma

 Prezentarea cenaclurilor participante a început cu gruparea „Virgil Birou”, de la Anina, făcută de Mihai Chiper. Din creaţia proprie, poetul Ion Răşinaru, membru al cenaclului înfiinţat în anul 1958, a recitat o poezie.

Fiind o zi specială care va rămâne întipărită în memoria celor prezenți, dar și în ziarele vremii,  primarul Marcel Vela și-a intrat în atribuții și  i-a înmânat profesoarei Eleonora Bunea Diploma de „Cetăţean de Onoare al municipiului Caransebeş”.

Foto Reper24.ro

 Cunoscutul istoric și poet Constantin Brătescu, membru al Cenaclului „Sorin Titel” din Caransebeş, a citit câteva poeme din volumul lansat anul trecut, Solilocvii.

,,Ultima gară" pentru Iosif Caraiman este recentul volumul de versuri pe care autorul nu ar fi vrut să-l scrie.

 Foto Liana Toma

  Cornel Ungureanu, cel care a vorbit primul despre cartea lui Caraiman, a declarat că scrie o poezie testamentară și că ,, a trăi lângă Caraiman înseamnă a trăi o istorie românească. A ieși prin poezie din această istorie, înseamnă a fi solidar cu acest poet'' care este un poet ,,al trecerii și al sfântului'', un poet ''al nefericilor'', deoarece '' viața și scrisul său sunt dramatice''-a mărturisit Ilie Chelaru, scriitor şi redactor-şef al revistei „Orient latin” şi directorul Editurii „Eubeea” din Timişoara,  care i-a şi editat câteva cărţi, iar Ultima gară e rezultatul noilor încercări nefericite din viaţa sa.

Poetul Ion Oprişor, coordonatorul cenaclului literar ''Anotimpuri'' al Casei de Cultură a Municipiului Lugoj

 Foto Adriana Weimer

a fost prezent pentru a-și lansa cartea ''Fereastra care nu mă știe'', alături de colegii lui, poeții Remus Valeriu Giorgioni, Mircea Anghel, Ionel Panait, Oniga Gheorghe și poeta Adriana Weimar care au recitat, pe rând,  câte o poezie din creația proprie.

 Asociația Culturală „Direcţia 9” din Bucureşti condusă de scriitorul Adrian Suciu a oferit publicului larg posibilitatea de a-și cunoaște pe viu poeții, deși a specificat că ''numai Dumnezeu știe să scrie și a scris o singură dată'': Ciprian Chirvasiu care și-a prezentat cartea „Nimeni, nimic, niciodată”, Valeriu D.G. Barbu ne-a oferit o ,,Ciocolată cu lămâie”, apoi s-a făcut  „Târziu, dar neînserat”, ne-a anunțat Marius Dumitrescu, și dintr-o dată  totul s-a făcut “!nfraRouge” de George Asztalos

 Foto Liana Toma

pentru că a intrat în scenă Profetul popular în

 Foto Liana Toma

persoana lui Adrian Suciu, acest ''șef de cuib''-cum l-a prezentat Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură George Suru din Caransebeș. Pe lângă marea bucurie de a fi prezent la Caransebeș, Adrian Suciu ne-a mărturisit că cine va mai veni vreodată aici, ar fi bine să-și uite acasă ficații și rinichii sau poate ar fi mai bine să scrie un Fals tratat despre alcool, deși ficatul nu este despre alcool.

  Cenaclul „Semenicul” din Reşiţa coordonat de Gheorghe Jurma a fost prezent prin poeții Costel Stancu

 care și-a prezentat cel mai recent volum ,,Risipitorul de hîrtie"-deși el este un risipitor de iubire, dar acest titlu și l-a adjudecat cu mulți ani în urmă George Țărnea, poetul Iacob Roman a vorbit despre ,,Persona non grata. Fals roman de versuri din vremuri de criză'', Nicolae Sârbu a avut parte de o ,,Căsnicie infernală'' pe care ne-a împărtășit-o cu drag nouă, celor prezenți, dar și celorlalți participanți din  Orașul cu poeți: Costel Simedrea și Ion Moșteoru.


 Fragmentele muzicale au fost asigurate de Dan Cardaș-chitară/voce, de Vasilica Ioana-voce,  de Vasile Gondoci-chitară/voce și de folkistul Raul Cârstea-chitară/voce, ultimul destăinuindu-ne Ca un fum de țigară, (e) sufletul.

 Foto Liana Toma

De la Primărie, poeții și participanţii s-au deplasat apoi la Casa de Cultură „George Suru”, unde, în Sala de cenaclu, a avut loc o prezentare de reviste literare, urmată de o dezbatere având ca subiect presa literară.


Manifestarea a fost organizată de Primăria municipiului Caransebeş, Casa de Cultură „George Suru” şi Asociaţia Culturală „Direcţia 9” din Bucureşti.