Meniu nou si inca o aniversare la premiatul Restaurant Casa Bunicii 1 din Timisoara

 Restaurantul Casa Bunicii din Timisoara a fost premiat pentru excelenta, cu patru din cinci puncte posibile!!!

Site-ul de specialitate TripAdvisor, unul dintre cele mai cunoscute site-uri de turism ce asista clientii in colectarea de informatii, comentarii si opinii de calatorie din intreaga lume, a felicitat si premiat recent Restaurantul Casa Bunicii din Timisoara  pentru review-urile pozitive primite de la cei care i-au trecut pragul.

Asadar, in mijlocul saptamanii, intr-o miercuri adica, ne-am hotarat sa mergem la Restaurantul Casa Bunicii 1 din Balcescu, ca nu am mai fost din martie, de la Ziua Femeii. De fapt, se impunea sa mergem.
De data aceasta, l-am sarbatorit pe prietenul nostru Ionut, care a implinit o frumoasa varsta.Sa ne traiesti, Ionut, intru multi ani fericiti!!!
Deci iar m-am dus cu tortul la restaurant ;-)

Bunica se specializeaza mereu, e moderna, are viziuni ample, gateste  in trend, nu numai feluri de mancare traditionale romanesti. Gusturile se cultiva, se schimba, nu e necesar sa gateasca mereu la fel, ci mereu altfel! Iar eu, una, o apreciez enorm pentru acest lucru.


Astfel incat am ales un meniu de vara, usor, incluzand noile feluri de mancare preparate de bucatarul sef Daniel Cheregi, aparute pe foile de meniu, noi si ele, foarte usor de parcurs. 

"In fiecare anotimp si cu ocazia unui eveniment schimbam meniul la Casa Bunicii si alegem mereu ingrediente bune, proaspete, de calitate, in combinatii inedite, a caror preparare nu necesita mult timp, elimanand astfel timpii lungi de asteptare, astfel incat fiecare client sa fie multumit"-mi-a explicat Daniel Cheregi.

Ca sa ne destindem de pe drum, am ales toti o cafea maaare si buna de tot

Apoi, pentru inceput, "Gustare pentru cunoscatori", adica o bucata de camembert fin copt in cuptor, acoperita cu bacon si rosii cherry. Servit fierbinte, insotit de rucolla proaspata si paine prajita. Din portia mea, n-am dat la nimeni :P
Mmm, si-acum ma gandesc la camembertul ala fin ca o cascada de branza topita si la baconul crocant!!!

Sotul meu a preferat Scoverzile cu spanac si gorgonzola. Ce sunt scoverzile? "Un fel de plăcintă din aluat (dospit), prăjită în grăsime (și umplută cu brânză, urdă etc); prăjitură uscată, minciuna"-conform Dex, sub forma de clatite, adaug eu.  Ce-a declarat dupa ce s-au "evaporat" scoverzile: "Prea bune, prea putine!" ;-)

 Fabius, ospatarul care s-a ingrijit ca totul sa fie perfect, ne-a sugerat sa incercam si-o supa, ca tot era ora pranzului. Gulasul de la Casa Bunicii face ravagii, 

stiam acest lucru, asadar o portie fierbinte si iute pentru sotul meu, ca eu si Tudor, soarele meu, nu ne putem abtine niciodata de la Zupa de rata cu taitei. Am reusit sa gust din Gulas, de data aceasta, si m-am hotarat pentru data viitoare sa renunt la Zupa mea.Macar o singura data :P


Prietena noastra a hotarat sa incerce Frigaruile de pui basarabene! Stiam deja ca va fi un show, de cand o alta prietena de-a noastra a ales aceste frigarui. Iar Fabius, ospatarul confundat adesea cu vedeta internationala Ricky Martin, a facut spectacol, ce mai!

Prietenul nostru, Ionut, a mers pe clasicul Snitel de vitel-mare cat o zi de vara!!!- cu cartofi cu rozmarin si salata de ardei copti, la indicatia lui Fabius, care necontenit ne sugera toate felurile din meniu, toate garniturile, toate salatele, incat cu greu l-am putut oprit. ;-)

Pentru felul doi eram hotarati: peste, peste, peste...peste bun, savuros, peste alb si roz. 
Eu am ales pestele alb. Dorada! Pentru ca nu am mai mancat niciodata pana acum. Pentru ca am auzit doar lucruri bune despre pestele acesta, l-am ales! Fileurile de dorada fragede au fost prajite fin in ulei de masline extravirgin si servite pe un pat de legume dinstuite in unt, drese cu zeama de lamaie si asezonate cu capere. S-a topit in gura dorada, si alta nu!

Sotului meu i-a ramas somonul. Somon in bacon cu sos de praz si garnitura de orez cu ciuperci. Moaamaa, cum arata...mi-au sticlit ochii....dar, n-a dat la nimeni :((((((((((((((((((((((

 Dupa asa un meniu extraordinar, ce-ar fi putut merge mai bine decat un "medicament" de la Terapia, adica o bere rece, huh? Nefiltrata!

In timp ce noi, adultii, discutam ba de una, ba de alta, sorele meu, Tudor, se distra in spatiosul loc de joaca amenajat langa terasa restaurantului

Desertul, asa cum v-am spus, l-am adus de acasa, dupa ce am cerut acordul managerului restaurantului, bineinteles.

Prietenului nostru ii plac mult prajiturile cu frisca si fructe, dar pe caldurile astea, frisca nu e prea indicata, deci am ales ciocolata alba sa imbrac tortul. Un tort cu trei creme: spuma de branza cu biscuiti oreo, crema de cirese si crema de piersici. Din pacate, am facut greseala sa scriu La multi ani pe tort cu sirop de caramel...a durat pana am facut pozele :P. Voi posta reteta tortului in curand.

La multi ani, Ionut, sa-ti dea Dumnezeu sanatate, viata lunga si fericire!

Fiecare felie s-a mancat pana la ultima faramitura, credeti-ma!

Inca o aniversare fericita, inca o zi perfecta pe terasa restaurantului Casa Bunicii 1 din Timisoara.


Daca nu ati fost inca la Restaurantul Casa Bunicii 1 din Timisoara, sunati intai ca sa va faceti o rezervare la tel: 0356.100.870

Sau intrati pe site si consultati meniul, daca nu sunteti hotarati ce sa alegeti din mancarurile gustoase ale bunicii.

Multumim pentru excelenta, Bunico!

Paste cu somon la pahar

Stiati ca 100g de somon contin necesarul zilnic de vitamina D si au numai 168 de calorii?
Daca da, e bine sa mancati somon de trei ori pe saptamana, dar o data e musai. Daca nu, va recomand aceasta reteta numai buna de servit intr-o calduroasa seara de vara, drept cina. Si cum in frigider trona somon de la Ocean Fish, mi-am zis musai sa fac ceva cu el.
Reteta e din revista Femeia de azi, nr.13/2013.


Ingrediente:
200g paste scoici,
100g somon marinat Ocean Fish,
3 linguri mazare din conserva,
1 lamaie,
1 legatura marar,
 5 linguri ulei de masline,
sare.

Mod de peparare:

Pune pastele la fiert in apa cu un paf de sare. Separat, scurge mazarea.

Somonul il taiem fasii

 Intr-un castron, amesteca pastele scurse cu mazarea,

 adauga somonul

 si mararul tocat fin.

Stropeste totul cu ulei de masline amestecat energic cu trei linguri de zeama de lamaie.

Potriveste gustul de sare si lasa la rece cateva minute, ca sa se intrepatrunda aromele.

Compozitia astfel obtinuta, repartizeaz-o in pahare si serveste cu felii de lamaie.

Atat de simplu si usor de facut...si e atat de racoritoare si satioasa mancarea asta!! Plus ca nu ingrasa ;-)
Pofta buna va doresc!

Pui basquaise

Vive la France!!!
Azi, 14 iulie, de Ziua Nationala a Frantei, m-am gandit sa postez o reteta frantuzeasca.
Am o surioara in Elvetia care mi-a recomandat aceasta reteta, ba chiar mi-a trimis-o pe email cu ceva timp in urma. Aveam de gand sa o prepar, ca mi-a spus Marilena ca e tulburator de buna si gustoasa.
Este o reteta specifica  sud-vestului Frantei, din Tara Bascilor.
Alexandru, zice ca de obicei,  se potriveste carnea de pui preparata "a la Basqauaise", dar puteti incerca acest sos si cu miel, vitel, porc si chiar drept  garnitura la o omleta sau langa niste de carnati fripti. Iar puiul se serveste cu orez, tot de obicei, dar puteti sa folositi si cartofi natur.
Eu i-am urmat reteta in pasi si ii multumesc frumos, la fel si surioarei mele care mi-a facut cunostinta cu aceasta minunatie!

Ingrediente :
1 pui de +/- 1- 1,2kg,
150g de jambon uscat,
 2 ardei grasi rosii,
 2 ardei grasi galbeni,
3 cepe,
3-4 catei de usturoi,
250ml  vin alb sec,
1kg rosii sau doua cutii de rosii în bulion,
1 foaie de dafin,
sare si piper din rasnitele Kotanyi,
cimbru maruntit Kotanyi,
 boia,
ulei de masline.

Mod de preparare:

De obicei, ardeii, pentru aceasta reteta, nu se coc. Daaaar....daca-i veti coace, vor avea un gust nemaipomenit si o aroma deosebita, ca de altfel tot preparatul.

 M-am bazat pe Alexandru, asa ca i-am copt si eu.

Ardeiul meu rosu era cat doi, asa ca am infipt doua bete de frigarui in el si l-am tinut la flacara aragazului....la fel am procedat si cu ardeii galbeni-cel din stanga era curatat deja.

Se taie puiul in opt bucati (ca sa taiati pieptul mai usor in patru, nu uitati sa scoateti iadesul).

Eu nu am avut un pui intreg, ci pulpe de pui dezosate si cantareau sub 1kg, 700-800g cred.

Intr-un wok cu trei- patru linguri de ulei de masline încins, se pun bucatile de pui, se asezoneaza (sare, piper, cimbru maruntit Kotanyi, boia) si se rumenesc pe toate partile la foc iute.

Se taie ceapa pestisori si usturoiul felii.

Se scot bucatile de pui din cratita si se pune ceapa, în acelasi ulei, la foc mic, cu un praf de sare, pina devine translucida si fondanta.

Se adauga usturoiul si jambonul taiat fasii

se asezoneaza dupa cinci minute se toarna vinul alb sec deasupra, apoi se lasa sa fiarba la foc mic, amestecand des.

Dupa zece minute se adauga fasiile de ardei copt si se continua fierberea la foc mic pana aproape se evapora tot lichidul.

Se adauga rosii curatate de piele si taiate bucati, sau cele doua cutii de rosii în bulion-am folosit ultima varianta- se amesteca si se mai da un clocot.

Se adauga bucatile de pui la sos, se acopera wokul si se lasa sa fiarba 30-40 minute, amestecand din cand in cand.

Daca sosul scade prea tare, se adauga doua, trei linguri de apa-nu a fost cazul.
Se mai verifica de sare si piper, se mai  asezoneaza daca e necesar si se serveste fierbinte. De obicei cu orez fiert natur si exact asa am facut si eu.

 Reincalzit, a doua zi, e si mai bun, sunt intutotul de acord cu Alexandru ;-) Sosul e demential!!!

Vive la France!!!
Voi ati preparat vreo reteta franceza azi? ;-)

Köszönöm szépen, Electrolux! GastroArt Budapesta a fost un vis implinit!!

Mai tineti minte concursul din luna mai, Electrolux ma trimite la Budapesta, in care va rugam frumos sa ma ajutati s-ajung in capitala ungara?? Ei bine, da, am castigat si va multumesc din suflet pentru fiecare comentariu de pe blog, pentru fiecare like, comentariu si share de pe facebook, atat de pe pagina mea personala, cat si de pe pagina blogului.

Aventura la Budapesta a durat doua zile, in 17-18 iunie a.c. Deci, am fost, am vazut, am trait, am gatit, am savurat, am legat prietenii si m-am intors mai bogata ;-)

Budapesta. 17 iunie, a.c.Prima zi.
Un tur gastro al bloggerilor culinari din Romania, alaturi de Carmen Georgescu, marketing manager la Electrolux Romania si de ghidul nostru maghiar, Zed, tot un blogger culinar celebru-The Flying Cook.

Din aeroport, unde ne-am intalnit toate, in poza de la stanga la dreapta: Catalina Zaharescu, Dana Burlacu, Gabriela Cara si eu-lipsesc Lavinia Stejareanu-care ne-a facut poza si Carmen care se interesa de microbuzul care urma sa ne duca la hotel.
In total am fost cinci bloggerite, pentru ca Mihai Lambru, al saselea blogger, a renuntat din motive personale. Dar cu Carmen Georgescu, am fost sase fete ;-)

 De la aeroport am plecat direct spre Hotel Casati-1 hotel, 4 stiluri ;-).

In fata hotelului, poza:

                                                   Photo by Catalina Zaharescu

Catalina mi-a facut si-un "portret":

Casati Hotel din Budapesta e un loc nemaipomenit, cum rar am mai vazut. Fiecare am avut altfel de camera.Existau camere cool, naturale, clasice si edenice.

Asa arata holul:

 Camera mea si a Gabrielei Cara.

In interiorul hotelului era o adevarata gradina, iar peretii au fost pe veci imbratisati de o iedera posesiva.

Aici era sala de mese, unde am luat micul dejun a doua zi dimineata.

Dupa o cafea mica, dar buna, ca era gratis din partea hotelului, pur si simplu pentru ca-i eram oaspeti, am pornit prin cartier, pe jos, spre locul unde aveam sa luam pranzul..

 Am trecut pe langa  un frumos parc pentru copii, realizat pe locul unei cladiri vechi, iar tot zidul celeilalte cladiri a fost vopsit foarte frumos, cu baloane de aer, creand un spatiu special.

 Am poposit la Restaurantul Macesz Huszar pentru un pranz evreiesc a la carte.

Ce-am servit? Banuiesc ca toti va veti intreba acest lucru, iar eu, constiincioasa am sa va satisfac curiozitatea: o cafea maaaare de tooot, cum nu am baut niciodata in niciun restaurant de pe unde am fost...alaturi de un gulas de miel.

Fetele s-au racorit cu o limonada de citrice si castraveti verzi....eu asteptam desertul. :P
Pana sa vina desertul, dupa gulas am impartit cu fetele cateva feluri de mancare si-anume: un piept de rata, o pulpa de gasca, o tocanita de ardei gras, niste salate delicioase.
Vedeti mai multe poze la Catalina, care plina de rabdare, stoicism si curaj, ne lua farfuria cu mancare de sub nas, proaspat adusa de chelner, si mergea in incaperea alaturata  ca sa o fotografieze sub geam, in lumina naturala.

Deserturile au fost supreme! Si doua, pe deasupra!
Prajitura cu trei etaje: unul cu mac, altul cu nuca si ultimul cu mere. Tare buna. Am imparti-o in trei. Trebuie sa o fac si eu neaparat, am vazut una asemanatoare la Bucataresele vesele.

                                                         Photo by Gabriela Cara

Si celalalt desert a fost extraodinar de bun: Foi crocante cu crema de mac si sirop de visine

                                                            Photo by Gabriela Cara

Fiindca ne aflam in cartierul evreiesc, ne-am oprit la Szimpla RuinPub, un faimos pub evreiesc constituit din "ruine", dupa cum ii zice numele...gunoaie, efectiv, de tot felul de lucruri pe care oamenii le arunca fie pentru ca nu mai au nevoie de ele, fiindca sunt prea vechi si stricate. Stiti voi, scaune desperecheate, papusi fara o mana sau un picior, umerase, cuiere etc. Totul mi s-a parut intr-o stare mizera, iar mirosul de nesuportat!!

Nu am rezistat miresmelor de mucegai si de putregai prea puternice, asa ca am uschit-o.

Am trecut prin Gozsdu udvar, unul dintre cele mai trendy locuri de distractie din oras.
Echipa de la Restaurantul 2Spaghi,

 italienii Matteo si Jacopo au creat programul AztaPasta din cadrul programului GastroArt.

O plimbare cu tramvaiul impodobit de lucrusoare tricotate

ne-a ascuns pentru putin timp de soarele torid. Patru statii mai incolo eram in fata faimoasei cladiri care adaposteste Piata Centrala-Vasarcsarnok.

 CNN Travel i-a acordat in acest an titlul de Cea mai buna piata in Europa.
Am vizitat-o si noi. Jos erau tarabele cu fructe si legume proaspete, cu peste, cu mezeluri,

iar sus erau mici localuri cu autoservire sau, cum se zice pe la noi, "la botul calului"....plus mici magazine cu suveniruri, articole traditionale si magneti.

Dupa ce ne-am umplut plasele cu paprika, am luat tramvaiul inapoi pana la Sziget eye-Roata Mare a Budapestei.

 Era un soare arzatoooor rau de tot

Cinci ture intr-o cabina cu un aer conditionat lesinat, dar de sus totul se vede altfel.
Eu, alaturi de Gabriela Cara, colega mea de camera ;-)

                                                       Photo by Catalina Zaharescu

Mai frumos de sus.

Iesind din parcul racoritor am dat peste o Cutie de promisiuni cu zeci de  lacate, fiecare lacat reprezentand promisiunea, dorinta sau visul celui/celei care a inchis lacatul..

Noi n-am avut lacate decat pe valize, la altele in plus nu ne-am gandit, dar toate ne-am pus aceeasi dorinta: sa mancam rapid o inghetata!!! Asadar, grabite sa ne indeplinim dorinta, ne-am indreptat spre Gelarto Rosa, o gelaterie in care toate inghetatele iti erau oferite sub forma de trandafiri.

Mi-am ales fistic si Rafaello.In prima zi. Toate sase cu-nghetate ;-)

                                                 Photo by Catalina Zaharescu

 A doua zi am trecut din nou pe-acolo si mi-am ales alune si cafea...parca.

Bazilica Saint Stephen era chiar peste drum de gelaterie.Trebuia sa platesti ca sa intri, asa ca eu am zis pas.

Un drum scurt la hotel, pentru a ne pregati de intalnirea cu Viktor Segal, un renumit bucatar chef din Ungaria, cu peste 4 carti gastronomice la activ. Am fost tare fericita ca l-am cunoscut...se vede, daa? :P

 si echipa de la Electrolux Budapesta, in frunte cu marketingul managerul Erika Medveczki .

Totul era pregatit pana la ultimul detaliu. Aratau strasnic de bine toate ingredientele, proaspete, verzi, bolurile cu diferite ingrediente, ustensile, tigai, linguri, toate ne asteptau intr-o perfecta ordine.

Impreuna cu Gabi am facut echipa si aici si am gatit pe rand, doar ca fiecare si-a aranjat cum a vrut in farfurie. Cuptorul Electrolux pe aburi ne-a incantat pe amandoua, iar plita ne-am fi dorit-o si acasa.
Retetele erau in limba engleza, dar ne-am descurcat si am buchisit impreuna

si cu ajutorul lui Viktor Segal care ne-a ajutat, explicat si a fost pe rand la fiecare dintre noi sa ne arate ce si cum sa facem. Aici cred ca ni s-a prins branza Haloumi de tigaie, nu ne-a iesit frumos prajita...

Acestea au fost preparatele mele:

1. Primul pe listă a fost un smoothie de pepene verde, capsuni, mere Granny Smith şi melissa.

2. Green asparagus salad with pan fried halloumi cheese, aubergine marmalade and labane (Middle-East creame cheeese)=Salata de sparanghel verde cu branza Halloumi fripta, cu crema de iaurt, porumb uscat si dulceata de vinete.

3. Ajowan flavoured chicken breast with soba noodles (indonesian sweet soy sauce) and liofilized vegtetables;=Piept de pui aromat cu noodles cu trei feluri de sos de soia si ceapa verde si bame.

4..Black sticky rice with rhubarb chutney and indian spice crumbles=Orez negru lipicios fiert in lapte de cocos cu vanilie cu chutney de rubarba si capsuni, si crumbles cu nuca pecan, zahar brun si zmeura uscata.

Cand terminam de preparat un fel de mancare, mergeam toate cu farfuriile la masa si serveam ce-am gatit. Toate eram ochi si urechi la Viktor ;-)

Programul GastroArt a inceput la 18h si s-a incheiat undeva dupa miezul noptii

...dar a fost nemaipomenit de placut, nimeni nu s-a plans de absolut nimic, pentru ca totul a fost perfect!

A doua zi pe la 9 eram in picioare, pregatindu-ne de micul dejun copios ce urma sa-l servim, dar pe care l-am ignorat seara trecuta. Pai da, ca dupa ce bunatati am gatit la GastroArt am zis ca doar o cafea dubla mananc la micul dejun...de unde! :P

Gabi era disperata sa fumeze, si cum nu era voie decat afara, pe culoar, acolo am si surprins-o:

Pe urma, cu burtile pline am pornit-o la pas prin Budapesta...mai mult pe langa Dunare, care se retrasese in weekend. Norocul nostru!

Oricum, era tulbure rau...

Am traversat podul si am vrut sa trecem dealul, cum ar veni...pe jos era mai rentabil, dar...

Am urcat doar pana la "primul etaj" cum ar veni pentru o poza. Caldura mare, transpiratie maxima :P

Pe urma am coborat iar la o inghetata in forma de trandafir, am trecut iar pe langa Bazilica Sfantul Stefan

si...la revedere, Bucharest! aaaa, Budapest, scuzeeee

Ii multumesc din inima juriului Electrolux, fetelor pe care, in sfarsit, le-am cunoscut: Lavinia si Gabi,(cu Gabi vorbeam mereu pe fb de vreo 2-3 ani, o stiam de pe culinar si trebuie sa-i multumesc frumos pentru impletitura "spic de grau" pe care mi-a facut-o doua zile la rand <3),  fetelor pe care cu drag le-am revazut: Dana si Catalina, si in special lui Carmen Georgescu ca m-a ales, iar! si  voi bea o sticla de vin rosu in cinstea si sanatatea ei, vivat!